I am doula!

Ce au în comun un muzician educator Lamaze, un agent de vânzări, o asistentă medicală, o mamă full-time, un programator și un economist-scriitor?O pasiune ce mișcă suflete și, de ieri, faptul că sunt doula.

Adică acele femei care stau lângă mamă în ziua ei cea mai intimă – ziua irepetabilă a nașterii. Acele ființe care văd nașterea ca pe o transformare a femeii în mamă și care fac tot ce le stă în putință pentru ca această transformare să fie blândă, profundă și frumoasă pentru mamă. Doula e acea prezență discretă și intuitivă, liant între toți cei implicați în actul nașterii. E acea femeie caldă și calmă, lipsită de orice critică sau judecată și care insuflă mamei încrederea în actul nașterii, în corpul ei, în copilul ei. Acea femeie care șterge fruntea mamei, care o încurajează sau care o masează. E cea care îi spune că se descurcă de minune și că în puțin timp își va cunoaște puiul. E acea femeie de la căpătâiul mamei, care respiră odată cu ea și care trăiește, alături de ea, toate temerile, speranțele și bucuriile nașterii. E mama de travaliu a mamelor.

Aș putea să vorbesc la nesfârșit despre ce face doula la o naștere, de la masaje și comprese, până la plimbări scurte cu mama pe coridoarele maternității sau joc de cărți între contracții, tot cu mama. Sau „respirat” cot la cot cu mama, cu mâinile puternic încleștate, în timpul ultimelor și epuizantelor ei eforturi. Dar nu există o rețetă de urmat și o listă exhaustivă a modului în care doula ajută. Ea e versatilă, e deschisă și, de multe ori, anticipează fără cuvinte nevoile mamei. Căci fiecare mamă e diferită și fiecare naștere e minunat de unică. Iar dacă, în timpul unor nașteri, doula face uz de tot bagajul ei mental și fizic pentru a ajuta mama, alteori, simpla ei prezență liniștitoare e tot ce are mama nevoie pentru a se simți umană. Auzită. Respectată. Protejată.

Cursul de doula tocmai s-a încheiat și am auzit multe și emoționante povești: mame, tați, bebeluși și doule care i-au ajutat să se întâlnească frumos. Doule care au însoțit părinții să-și cunoască și să-și învingă temerile, să obțină informații de calitate și să integreze partenerii sau alți membri ai familiei așa cum să-i fie bine mamei. Și, uneori, doar scânteia de putere care aprinde continuarea — pentru copil.

Durerea fizică a nașterii se estompează, fie că nașterea a fost naturală sau prin cezariană. Ce rămâne imprimat în conștiința mamei este starea din acea zi: atingerea blândă sau cuvântul bun (ori nepotrivit), felul în care a fost ținută și susținută. De aceea, după ani, mamele reintră în aceeași stare când povestesc nașterea. E minunat când, în locul strângerii de inimă, revine recunoștința, nostalgia, aducerile-aminte de drag.

Asta este doula: alături de femeie în ziua în care devine mamă. Inspiră încredere și ajută la crearea unei povești împlinitor de frumoase — despre prima zi din viața copilului și o amintire care dăinuie în familie ani la rând.